Băile Herculane – Herkulesfürdő – Herkulesbad trecut, prezent şi un alt viitor (CS)

Stațiunea Băile-Herculane se află în Parcul Național Valea Cernei-Domogled (cu o altidudine de 160 m, pe aceiași paralelă cu Nisa și Venetia, având un climat agreabil, cu clare influențe mediteraneene).

Cea mai veche inscripție descoperită la Băile Herculane este cea de pe tabula votivă gravată pe un monument de calcar alb ce datează din anul 153 d.Hr. Este singura de acest gen din Dacia. Traducerea textului ”Zeilor şi puterilor (sfinte) ale apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, Iulius Carus, Valerius, Valens, delegaţi trimişi la Romai la consulatul lui Severianus Clarissimus Viri, întorsi teferi, au ridicat acest prinos de recunoştinţă”.

Despre bogăția vestigiilor arheologice (apeducte, băi, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de mulțumire aduse zeilor pentru vindecare, ș.a.) găsite în ținuturile  Văii Cernei mai putem citi din păcate, într-o formă structurată doar în volumele De Thermis Herculanis nuper in Dacia detectis Disertatio Epistolaris și De usu et praestantia thermarum Herculanarum ale istoricului italian Pasquale Garofalo.

În Europa, începând cu secolul al XVIII-lea au început să se dezvolte o serie de stațiuni, băi termale. Dintre cele mai cunoscute și frecventate amintim Baden Baden (Germania), Karlovy Vary (Cehia) și cu siguranță și Băile Herculane (România).

Complexul Centrului Imperial Istoric al stațiunii Băile Herculane compus din cel de-al doilea ansamblu arhitectonic monumental (după proiectele arhitectului curții imperiale austriece Wilhelm Doderer), alcătuit din clădirea Cazinoului, Hotelurile Carol și Franz Josef, Băile Imperiale Austriece finalizate la sfârșitul secolului al XIX-lea, alături de primele pavilioane construite în jurul statuii lui Hercule în prima jumătate a secolul (XIX) constituiau doar câteva dintre dotările edilitare prin care stațiunea de pe Valea Cernei rivaliza cu cele mai moderne stațiuni balneare din Europa.

Imagini din colecțiile Zempléni Múzeum, Szerencs – képeslapok regăsite și accesibile pe www.hungaricana.hu

Dotările tehnico-edilitare de prim rang cu un confort de înaltă ținută și diversificarea continuă a metodelor de tratament de la cura balneară clasică la diverse metode de fizio și electroterapie, masaje, acupunctură, etc. au conferit, de-a lungul secolelor, acestei stațiuni un înalt grad de atractivitate.

Încă de pe vremea romanilor se cunoșteau calitățile apelor termale ce izvorau pe Valea Cernei. După părerea multora (în special conform studiilor și analizelor făcute apelor termale) de aici izvorau cele mai curative izvoare de apă termală din Europa (cele mai cunoscute surse de apă termală și astăzi sunt Hercule (67 °), Neptun (54°), Diana (46°), Traian și 7 Izvoare).

În anul 1852 împăratul Austriei, odată cu finalizarea primei faze de construcții a Centrului Imperial Istoric din Băile Herculane şi în urma vizitei declara: ”acum în această vale a Cernei există cea mai frumoasă stațiune de pe continent” /im Cerna-Tal haben wir die schönste Station des Kontinents”  Franz Josef I (1830–1916)

Statiunea a fost frecventată de-a lungul timpului de mari personalităti dintre care îi menționăm pe: împăratul Iosif al II-lea, împăratul Francisc I și împărăteasa Carolina, împăratul Franz Iosef și împărăteasa Elisabeta (Sissi), Regele Carol I al României, regele Alexandru al Serbiei, Regele Mihai, Regina Maria etc.

În anul 1896, trei personalitãți politice importante ale vremii, împãratul Austro-Ungariei, Franz-Iosif, regele Carol I, al României și regele Alexandru I al Serbiei cu ocazia festivităților de deschidere a canalului navigabil Porțile de Fier și-au dat acordul pentru a se întâlni la Băile Herculane unde au servit prânzul oficial, de gală, în Salonul de cură din cadrul complexului Casino.

Astăzi Stațiunea Băile-Herculane pare să cunoască o etapă de revitalizare și reactualizare a faimei de odinioară și prin proiecte cum ar fi HerculaneProject derulat de Asociația Locus.

SURSE:

Caryophili Paschalis, De thermis herculanis nuper in Dacia detectis: dissertatio epistolaris

Caryophili Paschalis, De usu et praestantia thermarum Herculanarum

Nistor Renáta-Erzsébet, Herkulesfürdő, mint a monarchia öröksége

Dezastrul clădirilor de patrimoniu de la Băile Herculane 

Fürdőélet Erdélyben

Reportaj BBC la Băile Herculane: Tinerii fani ai istoriei României luptă pentru salvarea unei stațiuni balneare imperiale         

Romania’s young history fans battle to save imperial spa resort