Hotelurile PANNONIA din Polonia, România, Slovacia, Ucraina şi Ungaria – cunoscute şi necunoscute

Este cunoscut faptul că majoritatea facilităților (locurilor) de cazare pentru oaspeți au reprezentat de-a lungul istoriei de fapt rezultatele, respectiv erau efectele diferitelor stadii de dezvoltare a civilizațiilor, a comunităților mai exact. Evoluția lor a fost condiționată de fapt de evoluția comunităților.

Cunoaștem încă din vremurile biblice existența unor astfel de facilități de cazare. Grecii, romanii au dezvoltat băi termale, case, vile pentru a oferi condiții de relaxare, recuperare și cazare călătorilor. Nu trebuie să uităm nici de hanurile de pe marginea drumurilor (caravanserai) care au apărut în Orientul Mijlociu în urma nevoilor apărute pentru caravanele în continuă mișcare pe rute mai mult sau mai puțin cunoscute.

Sigur în Europa, poate chiar printre primele stabilimente care au oferit în mod regulat un refugiu călătorilor au fost mănăstirile și abațiile. Serviciile furnizate de către acestea s-au dezvoltat în timp.

Evoluția acestor facilități de cazare a cunoscut o dezvoltare semnificativă, dezvoltarea acestora devenind în timp și purtătoarea unor subtile valențe identitare personale, etnice, naționale, regionale, sociale, politice, strategice, pe lângă cele ce țineau de confort, lux și calitatea serviciilor specifice.

Prin rolul, specificul și imaginea pe care le conturau într-o comunitate, astfel de facilități, fie ele hoteluri, vile, han-uri, pensiuni deveneau și adevărate vehicule pentru transmiterea și promovarea și a unor mesaje mai subtile cum ar fi cea a apartenenței la o regiune, la o administrație, la o națiune, la o formă de civilizație care dorea să își facă simțită prezența și prin acest, aparent nesemnificativ, act de botezare a clădirii sau complexului de cazare.

Astfel de inițiative au devenit în timp și în sine mobilul unor activități și acțiuni extrem de bine organizate și valorizate în funcție de proprietari, administratori și de beneficiarii în timp ai acestor facilități.

Este clar că nimic nu a scăpat și nu scapă formelor de comunicare, promovare și de marketing specifice fiecărei epoci în parte.

Denumirea, redenumirea și schimbarea denumirilor unor imobile, numelor de străzi a devenit o practică obligatorie și alternativ aplicată în funcție de epocă sau regim în mai toate comunitățile umane.

Sigur în unele cazuri a intervenit și necesitatea unei actualizări inerente datorită schimbărilor și modificărilor survenite firesc în structura și specificul locațiilor, altele în schimb s-au produs sub clare impulsuri subiective altele decât cele funcționale, de cele mai multe ori ignorând efectele în mentalul colectiv al generațiilor contemporane (mulți continuând să identifice imobile, străzi, bulevarde mult mai bine cu ajutorul vechilor denumiri, indiferent de rezonanță, mai ales datorită obișnuinței cotidiene).

Efectul maxim al unor astfel de măsuri putea fi atins doar la generațiile următoare, dar exista riscul ca aceștia, trăind în comunități/societăți supuse unor continue schimbări, în epoci diferite să valorizeze lucrurile (denumiri imobile, nume de străzi) ca un dat și să le vehiculeze doar ca un aspect pur funcțional într-o societate mult prea dinamică pentru o analiză un pic mai profundă a nuanțelor comportamentelor umane care au colorat și pigmentat istoria omenirii.

Fiind un spațiu de cercetare și de cunoaștere predilect, Europa Centrală și de Est oferă permanent exemple semnificative și foarte accesibile pentru înțelegerea și evoluția mentalului colectiv, dar mai ales al comunităților până în prezent.

Date fiind constatările expuse în rândurile anterioare și în urma parcurgerii unei arhive informaționale și vizuale sugestive am conturat un exemplu bun pentru fundamentarea celor prezentate.

Este vorba de utilizarea, multiplicarea numelui de Pannonia în denumirea unor facilități de cazare într-un areal geografic extins, care a cunoscut o evoluție administrativ – teritorială bine cunoscută, dar și urmărirea modificărilor survenite în denumirea acestora. Toate acestea oferă aspecte mai mult sau mai puțin cunoscute, caracteristici care întregesc specificul părții centrale și de est a continentului european.

Sunt 19 comunități urbane și rurale identificate, din 5 țări (Polonia, România, Slovacia, Ungaria și Ucraina) în care până-n primele decenii ale secolului al XX-lea funcționau hoteluri, vile, pensiuni sau han-uri cu denumirea Pannonia.

Comunitățile mai sus menționate sunt: Arad, 1, Cluj-Napoca, Oradea, 1, 2, 3, Satu Mare, Sighetu Marmației din România; Balatonalmádi, 1, Budapesta, Gyopárosfürdő, Héviz, Jászberény, Miskolc, Nagyszombat, Pécs, Siófok, Sopron, Tapolca din Ungaria; Sliač, 1, Šahy din Slovacia; Korytnica din Polonia; Hust din Ucraina.

Faptul că această exemplificare beneficiază și de aportul unor surse documentare vizuale, nu face decât să potențeze conținutul textului.

Care credeţi că a fost evoluţia denumirilor acestor hoteluri, vile? Puteţi da exemple ?

SURSE – imagini din colecţiile:

Országos Széchényi Könyvtár – képeslapok

Zempléni Múzeum, Szerencs – képeslapok

Budapest Főváros Levéltár – fotók

Magyar Kereskedelmi és Vendéglátóipari Múzeum – képeslapok

Mai multe imagini pot fi regăsite și sunt accesibile pe www.hungaricana.hu